
În spectacolul IERBAR, jucat de actorii Teatrului Național Târgu-Mureș, “timpul a devenit grădină” de gânduri și emoții care se învârt în jurul a două fire narative: unul care se îndreaptă spre uitare și altul care opune rezistentă pentru a-și reamintească trecutul. În mijlocul acestei grădini, există o seră, în care se petrec metamorfoze uimitoare, iar ecranul-fereastră, care aduce cinematografia în sala de teatru, oferă spectatorului o perspectivă a timpului ce curge prin eternitate.
În IERBAR viața este poezie, cu versuri și rime care se contopesc într-un dans, iar natura este scena care ne oferă un spectacol al trecerii timpului. În acest spectacol, cuplurile tinere, de vârstă medie și în vârstă își trăiesc viețile în moduri diferite, dar toți simt același freamăt al efemerității și fragilității existenței umane.

Un rol de jucat și o poveste de spus
- O cădere fără sfârșit ce i se spune zbor – Lumini și Umbre, dialogul dintre lumină și întuneric
- 🎭Lumini și Umbre cu Andrei Irimia și Marius Manole – O experiență multisenzorială
- Micul Prinț cu Oana Pellea și Lari Giorgescu – Povestea care ne îmblânzește inimile
- Ibelin: Când Tehnologia Restituie Visele
Spectacolul Ierbar ne reamintește că, asemenea plantelor din ierbar, fiecare om are un loc unic și important în spectacolul vieții, un rol de jucat și o poveste de spus. Toți suntem conectați la universul infinit și misterios, care ne întâmpină cu frumusețea sa nesfârșită și ne amintește că suntem inseparabili de tot ceea ce există.
IERBAR este un spectacol care trebuie văzut. Având ca sursă de inspirație volumul de poezie al Simonei Popescu, Cartea plantelor și animalelor, Radu Afrim și Simona Popescu au creat o dramaturgie în care personajele jonglează cu sensibilitatea și bășcălia, creând un spectacol care aduce teatrul mai aproape de prezent. Într-un mod plin de haz, cu momente poetice și de reflecție filosofică, magicul se împletește cu concretul.
Scenografia Irinei Moscu creează o atmosferă plină de energie, cu parcelări luxuriante, o seră plină de metamorfoze și o alee de pietre ce străbate pământul reavăn. Este ca o grădină sălbatică, care te tulbură prin evocarea unei lumi familiare și totuși aproape dispărute, ca o metaforă a trecerii timpului în care actorii Teatrului Național Târgu-Mureș aduc pe scenă povești de “unde timpul a devenit grădină”.
