Apus de soare mioritic sau Răsărind pe un nou astru♔♛
Apus de soare mioritic sau Răsărind pe un nou astru♔♛
M-am coborât să-ţi sorb lacrima ca să te-nţeleg, să-ţi înţeleg plânsul Şi, pricepând izvorul durerii tale, să fiu EU adierea ce-ţi descreţeşte fruntea-n aşteptare.
A coborât ciobanul cu turma sa spre Soarele ce apunea şi l-a-ntrebat ciobanul cu turma sa pe Soarele ce apunea: “Ce-n aşteptare, ce-n aşteptare ne laşi tu pe noi mândru Soare, spre ce tărâmuri te îndrepţi când faţa-ţi de la noi o înstrăinezi? De unde iei puteri de mag ca să răsari ca la-nceputuri? Pe unde umbli atunci când visului nopţii ne laşi pradă? Tu, cel ce colinzi lumini şi începuturi şi sfârşituri, când întâlnit-ai în calea ta pe UNUL din care toate au răsărit şi înțelegându-i taina să-i aminteşti de mine cel smerit. Păscut-am turma lui cu grija cuvenită, acum prea obosit mă simt şi prea bătrân să mai cutreier munţii. De aceea, în amurg, te rog pe tine, Soare, să porți mesajul meu către înțelesu-i ca să-mi răsară pasul pe un nou astru
~ semnat Claudette Estienne
