Eroul
Focul uitării a cuprins trecutul prefăcând în cenuşă gândul rostit. Cenuşă purtată de vântul vremii, căzută-n valul prezentului vechi.
Se aude prin timp o voce ce-ntreabă, plângându-şi pământul străvechi: Cine a spălat pământul de sângele meu anulând, prin gestu-i, jertfa adusă? Cine a îndrăznit să calce lacrima purtată de mamă spre mormântul soldatului brav? Cine sfidează prin râsu-i jurământul credinţei eterne?
Pe cer apare legământul vieţii cu ŢARA făcut de soldat înainte de luptă! Porneşte prin timp, el ce odată a învins. Se aud paşii lui strivind oase albe căzute-n visare. Mormântu-i se deschide să ceară iertare c-a stat ca dovadă a trecerii lui în uitare
~Eroul, Claudette Estienne
Foto: 1918 ~ Regele Ferdinand şi Regina Maria trecând în revistă militari români
